vineri, 21 august 2009

Politica, politicieni si cei care ii voteaza (sau nu)

Toata saptamana am urmarit doua asa zise dezbateri politice. Prima este introducerea asigurarii medicale administrate de stat in SUA si a doua comisia pentru investigarea Elenei Udrea.
AMBELE SUBIECTE imi provoaca o stare pe care nu pot sa o definesc. In parte este furie, in parte dezgust, in parte pura teroare si putina depresie.
Sunt furioasa pentru ca clasa politica este de fapt doar varful aisbergului unor interese economice oarbe si distructive. De fiecare data cand citesc despre o noua initiativa legislativa - asta in special in Romania - primul meu gand este "ale cui interese economice sunt promovate prin aceasta lege?". Si sunt furioasa pentru gandesc asa.
Am devenit cinica. Cred ca cinismul se dezvolta inevitabil daca esti in contact cu politica, fie numai prin faptul ca citesti stirile din aceasta zona. Iar asta este un gand in aceiasi masura deprimant cat imi provoca furie.

OK, sa trecem la chestii concrete. In America este un reviriment al miscarii din anii '50 cand se vanau comunistii. Initiativa a democratilor, in frunte cu Obama, care vor sa introduca o asigurare medicala universala, prin care toti americanii sa beneficieze de asistenta medicala, este de ajuns sa trimita toti conservatorii, bigotii si HMO-urile intr-o frenezie greu de inteles. Obama este acuzat fie ca este facist (pentru ca statul va controla costurile si nu va plati pentru anumite medicamente sau proceduri) fie comunist pentru ca vrea sa nationalizeze o industrie care (in SUA cel putin) este privata. Da, in SUA serviciile medicale oferite contra cost si doar de companii private. Este adevarat, legea obliga angajatorii sa ofere angajatilor asigurare medicala. Insa, daca nu indeplinesti anumite criterii fie ti se refuza asigurarea, fie te vei trezi cu o factura imensa de platit (Sicko de Michael Moore explica chestiile astea foarte bine). Aproximativ 50 de milioane de americani nu au asigurare medicala. Pentru ca nu isi permit sa cumpere una sau pentru ca nu sunt angajati cu norma intreaga si astfel angajatorii nu sunt obligati sa le asigure asigurarea medicala. Si acum vin si eu si intreb: de ce sa lupti impotriva unei asigurari universale? De neinteles. OK, nu ai incredere in stat pentru ca niciodata statul nu a fost un bun administrator si coruptia se strecoara cu usurinta. Dar daca iti pierzi asigurarea si ai nevoie de asistenta medicala nu crezi ca un minim de ingrijire este mai bun decat deloc? Sunt oameni in SUA care isi cos singuri ranile pentru ca nu isi permit sa se duca la spital. Traficul de medicamente cumparate din Mexic si vandute la preturi mult mai mici decat in farmacii este omniprezent (si periculos, pentru ca uneori poti lua doza gresita, dat fiind faptul ca toate instructiunile sunt int-o limba care nu o stii, sau, si mai rau, sunt medicamente contrafacute). De cand deloc este mai bine decat un pic in ceea ce priveste asistenta medicala?

Sa trecem in Romania. Nu stiu cum si de ce Monica Iacob Ridzi a ajuns sa fie investigata. Sigur sunt la mijloc niste interese politice (a aparut in presa si este mai usor sa fie aruncata in groapa leilor decat sa fie musamalizata situatia). Nu acelasi lucru se poate spune despre Elena Udrea. Mai intai trebuie sa spun ca eu sunt uimita de buzz-ul care o inconjoara pe aceasta doamna. Desi este clar ca are serioase lipsuri in ceea ce priveste cultura generala, ca sa nu mai vorbim de educatia oratorica si bunul-simt, este unul dintre politicienii cei mai mediatizati la ora actuala. Sau, pentru a fi mediatizat trebuie sa fie prost, verbally challenged si mitocan. Iar toata tevatura cu actul care dovedeste ca este vinovata si care ulterior se dovedeste ca este masluit este mult prea strident si inevitabil te duce cu gandul la musamalizare (sau, mai bine spus, manipulare). Iar publicul din Romania are o singura reactie: da cu lehamite din mana si spune "asta este".
De ce trebuie sa fie asa? Sigur, replica lui Jay Leno pe aceasta tema ("daca Dumnezeu ar fi vrut sa votam ne-ar fi dat canditati") este amuzanta. Dar este si periculoasa. Recunosc, la ultimele alegeri nu m-am dus sa votez. A decide care este raul cel mai mic a devenit un exercitiu obositor. Si inca nu am gasit nici o alternativa viabila pentru sanctionarea politicienilor. Sper ca intr-o zi sa avem optiuni in aceasta privita. Iar organizatiile societatii civile, neafiliate politic, sa aiba asta de multa influenta incat sa poata determina schimbari legislative si in aparatul de stat.

Si-am incalecat pe o sa si v-am spus povestea asa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu